„Accidente… Viteză excesivă… Trei oameni răniţi… Doi morţi…”. Aproape în fiecare zi, acestea sunt titlurile ştirilor de top. Cine se face vinovat? Şoferul, pietonul, societatea sau sistemul naţional – complex – al mitei?

Cum e să devii şofer în R. Moldova sau, mai bine zis, cât te costă să devii şofer în R. Moldova? Ca să obţii carnet de conducere şi să devii conducător auto cu acte în regulă, va trebui să mituieşti o ierarhie întreagă, dar nu neapărat din proprie iniţiativă. În felul acesta, deşi suntem o ţară non-UE, şcoala auto ajunge să ne coste cam tot atâta cât într-un stat UE.

Să vedem ce fac cursanţii auto pentru categoria B. Indiferent dacă eşti la o şcoală privată sau de stat (acestea-s foarte multe şi le pierzi numărul), un curs de trei luni, pentru această categorie, te costă începând de la 800 până la 1400 lei. După o lună de studiere a regulamentului de circulaţie, continuă orele practice. Acestea, la rândul lor, trebuie şi ele plătite instructorului auto, cu 70-100 lei ora. Oficial, aceşti bani îi achiţi pentru consumul de combustibil necesar instruirii auto. De cele mai multe ori, ţi se spune: „Pentru cinci litri de benzină”. Dar cinci litri nu reuşeşti să-i consumi într-o oră… De asemenea, tot în mod oficial, se indică zece ore practice. Dacă doreşti ore suplimentare, trebuie să plăteşti adăugător, ceea ce urmăreşte şi profesorul de instruire. În unele şcoli achiţi suma la începutul orelor practice, deşi nu se ştie dacă o să faci toate lecţiile… Maria Căpăţână, care a terminat de curând cursul de instruire auto, ne-a spus: „La începutul orelor practice, instructorul mi-a cerut 1000 de lei, dar am avut mult mai puţine lecţii decât era programat. După aceea, a trebuit să plătesc suplimentar pentru lecţii”.

Ulterior, suma necesară pentru partea practică a instruirii auto este de 1200-2200 de lei. Apoi urmează examenele… Are loc o pregătire serioasă nu numai privind cunoştinţele şi abilitatea de a conduce automobilul, ci şi la strângerea banilor. În mod oficial, atunci când „examenul extern” are loc la Centrul republican de evidenţă a transportului şi clasificarea conducătorilor auto, toţi trebuie să vină cu 350 de lei pentru perfectarea carnetului de conducere, plus 100 de lei pentru combustibilul consumat în timpul examenului. Dar neoficial, şi obligatoriu, se face o listă cu altă taxă, percepută pentru acest examen, taxa care îţi asigură obţinerea carnetului de conducere din prima încercare. Astfel, dacă plăteşti 100 de euro, poliţistul-examinator îţi va spune doar după câţiva metri de conducere: „Bine, eşti liber”.

Adevărul e că sunt cursanţi care refuză să dea aceşti bani, adică refuză să mituiască. Acestora li se va permite să mai susţină o dată examenul, peste două săptămâni. S-ar putea să vină şi a treia oară, peste o lună, cum s-a întâmplat cu Sergiu Morari: „Sunt profesor şi am refuzat să plătesc. Nici n-am aceşti bani, dar nici nu vreau să-i dau. Nu am susţinut testul prima dată, dar nu mă las şi voi da de oricâte ori va fi necesar ca să iau permisul fără şpagă”.

De multe ori, unii cursanţi nu vor să înfrunte stresul cauzat de examene sau de unii examinatori care nu ştiu altceva decât să scuipe coji de seminţe de floarea-soarelui şi plătesc „taxa solicitată”. Ceilalţi, ca să ia carnetul de conducere fără bani, au fost nevoiţi să adune mult amar în suflet. La şcolile auto se crede că cei care vor să obţină un carnet de conducere sunt copii de bani gata sau au venituri mari şi sunt puşi în situaţia de a mitui. O altă categorie de cetăţeni obţin permise de conducere cu ajutorul rudelor, cumetrilor sau prietenilor celor din sistemul respectiv. Astfel, unii nici n-au văzut Regulamentul circulaţiei rutiere, dar deţin carnet de conducere. Toţi acei care au trecut prin şcolile auto ştiu că aici există un sistem de corupţie bine pus la punct, dar nimeni nu vrea să-l distrugă. Iată de ce încă mult timp buletinele de ştiri vor începe cu: „Un nou accident… Viteză excesivă… Trei oameni răniţi… Doi morţi”.

http://www.timpul.md/articol/sistem-de-coruptie-bine-pus-la-punct-9503.html

Însă n-a fost să fie… De cele mai multe ori, toți trec indiferenți și nepăsători, mulțumind pentru ofertă cu zâmbetul pe buze și cuvintele zise ulterior: ”E prea plictisitor”, afirmă unii sau, mai nou, ”prea boring”. Cred că e prea multă epuizare culturală, deoarece nu de puține ori mi-a fost dat să aud: ”Am văzut spectacolul ăsta de atâtea ori!!” sau ”N-au și ei ceva mai interesant?”

Poate ar fi mai multe și mai originale reprezentații, dacă ar fi și mai mulți spectatori, înfometați de teatru, artă și cultură. Așa cum se întâmplă în România, de altfel.

În București, biletele la teatru sunt vândute înainte de a fi puse în vânzare, cu o lună – două mai devreme de jucarea spectacolului, iar biletele se epuizează în câteva zile. Cine cumpără bilete? Nu, nu bătrâneii care se plictisesc acasă, ci toți, de la cel mic până la bunic: ”Uite vreau să rezervez 6 bilete pentru mine și soțul meu, surorii mele și soțului ei și celor 2 nepoței scumpi”, mi-a zis o doamnă, încântată de ideea că a găsit bilete la spectacolul ”Poiana Boilor”, de A.P.Cehov, la Teatrul de Comedie din capitala țării de peste Prut.

Biletele la teatrele din București nu sunt tocmai ieftine. Prețurile variază între 15 și 80 RON, adică de la 60 la 320 lei MDL. Deci se exclude și acest motiv pentru care sunt atâția doritori de a vedea un spectacol, de a se delecta cu o piesă bună și de a surprinde o latură a artei.

Însă la capitolul ”artă teatrală”, majoritatea basarabenilor mai au multe de descoperit. Unii pot să susțină că e prea scump biletul. Atunci de ce nu sunt scumpe cele 2 cafele sau 3 beri ”Chișinău”? Pentru că, în medie, atâta costă un bilet la un teatru din Chișinău, oricare ar fi el: ”Mihai Eminescu”, ”Luceafărul”, ”Eugene Ionesco”, ”Satiricus”, mai puțin ”A.P.Cehov”, unde prețurile biletelor sunt un pic mai mari.

Însă, ”viața de student” sau ”viața de basarabean” nu permite acest ”lux”. Sunt mult mai multe de făcut într-un club de noapte sau oricare alte locații, unde nu e firesc să nu se risipească mai puțin de câteva sute, eventual, mii lei.

Din nefericire sau nu, acum nu mai e puterea sovietică, care pe timpuri, avea un program de culturalizare în masă și-i obliga pe majoritatea cetățenilor ce lucrau în instituții de stat să cumpere abonamente la teatru și operă. Iar lumea, învățată să nu irosească banii, se ducea la teatru și operă, duminică de duminică, de voie – de nevoie și se culturaliza forțat.

În prezent, au mai rămas profesorii din școli, care impun elevilor să cumpere bilete la spectacole, rudele și prietenii actorilor de teatru și puținii iubitori de artă care mai sunt.

Ei bine, renunțînd la resentimente și prejudecăți, Istanbulul  e un oraș desăvîrșit si titlul de capitala culturala europeana este justificat, lucru de care m-am convins și eu în aprilie, 2009.

Ceea ce va indemn e sa vizitati si voi acest oras-metropola minunat, care este unic prin felul sau, unicitate ce nu poate fi redata prin cuvinte. Insa va pot da 5 motive ca sa vizitați această metropolă:

Motivul 1: Asia si Europa intr-un singur oras…. Istanbulul iti da ocazia sa traiesti pe doua continente in acelasi timp (Asia si Europa). Aceasta asezare geografica pe care nu o mai intalnesti la nici un alt oras din lume a facut din Istanbul unul dintre locurile in care arhitectura, dar si oamenii contrasteaza in mod tipator.

Originile bizantine si turcesti sunt, de asemenea, o cauza importanta pentru toate amestecurile si contrastele pe care le vei vedea in jurul tau. Vezi femei care poarta valul specific musulman, dar si turcoaice imbracate in stil european care nu mai respecta “ca la carte” cerintele Coranului. Observi biserici si palate in care simbolurile si stilurile otomane s-au suprapus armonios peste arhitectura bizantina si, mai ales, vezi un oras in care manierele europene de a trai se pliaza perfect pe structura si cultura turca.

Motivul 2: Monumentele unice in lume… Al doilea motiv pentru care merita sa mergi la Istanbul este Moscheea Albastra. Aceasta are sase minarete, iar asa ceva nu mai vezi decat la Mecca. Vizavi, in aceeasi piata, gasesti biserica Sfanta Sofia mostenita de la bizantini. Aici simbolurile specific crestine se amesteca cu simbolurile musulmane.

Motivul 3: Sabia lui Stefan cel Mare… In cazul in care vrei sa vezi cele mai mari bogatii ale Istanbulului, mergi la Palatul Topkapi. Aici gasesti, pe langa bijterii din aur si argint, aproape in majoritate trofee confiscate de la popoarele cucerite de musulmani, si o sabie care a apartinut lui Stefan cel Mare.  Tineti minte si de Palatul Dolmabahce, care va va lasa fara cuvinte…

Motivul 4: Mancarea turceasca… Mancarea si dulciurile turcesti sunt, evident, un alt motiv destul de puternic pentru a merge la Istanbul. Marele Bazar este un fel de piata care se intinde pe numeroase stradute acoperite de cupole. Patrunzi in furnicarul de vanzatori, marfuri si cumparatori si te intampina, printre altele, arome de menta, vanilie, curry sau scortisoara.

Motivul 5: Plimbarea peste Bosfor… Pe langa numeroasele monumente si moschei care merita vizitate la Istanbul, ar fi indicat sa nu ratati o plimbare peste Bosfor.  Stiti ce urmeaza? Urmeaza sa treceti din Europa in Asia peste podul lung de 1 500 de metri care leaga cele doua continente. Acest pod este un simbol al Istanbului deoarece la inaugurarea lui, in 1973, era cel mai lung pod din Europa si al patrulea pod suspendat din lume.

Bineinteles ca au fost si anumite aspecte negative care nu mi-au placut, cum ar fi insistenta vinzatorilor din Bazar si a chelnerilor din restaurante, taximetristii care stiu doar un cuvint in engleza ”problem” si care te pacalesc de bani si faptul ca turistele straine sunt privite cu ochi iscoditori de catre turci. Na, ce sa-i faci….turcu` turc ramane…

Din istoricul orasului, tin sa mentionez ca a fost fondat de împăratul roman Constantin în anul 330, cu numele de Constantinopol, în jurul Strâmtorii Bosfor, care separă Europa de Asia, si care se doreşte a fi o punte între culturi.
La cele 170 de evenimente pregătite pentru acest an şi al căror semnal de începere a fost dat sambata, 16 ianuarie, municipalitatea turca speră să atragă 10 milioane de vizitatori, comparativ cu cele 7,5 milioane de turişti care au vizitat anul trecut fosta capitală a Imperiului Roman, a Imperiului Bizantin şi a Imperiului Otoman. Printre proiecte se numără deschiderea, în luna iulie, a “Muzeului inocenţei”, conceput de laureatul premiului Nobel pentru literatură Orhan Pamuk, expoziţia “De la Bizanţ la Istanbul” (septembrie-noiembrie), Festivalul european de teatru universitar (mai) sau concertul U2 (septembrie).
Miniştrii Culturii din ţările UE au iniţiat în 1985 programul Capitala Europeană a Culturii, şi până în prezent circa 40 de oraşe au deţinut acest titlu. Printre acestea, în 2007 s-a aflat şi oraşul românesc Sibiu.

Înainte de toate trebuie să decizi ce culori vei folosi anul acesta. Poţi alege fie bine cunoscutele combinaţii de roşu cu auriu, albastru cu argintiu sau altele mai inedite. Este grozav să-ţi pui ideile în practică, însă nu uita că nu trebuie să exagerezi.

Dacă stai într-un apartament la bloc, acest lucru nu înseamnă că nu îţi poţi îmbrăca ferestrele în ghirlande de beculeţe. Ai nevoie de cablu luminos, pe care îl găseşti la magazinele de bricolaj, ghirlande (ţurţuri) de beculeţe şi ghirlande de crengi de brad artificiale.

Sfatul meu este să alegi aceeaşi culoare pentru toate accesoriile. Varianta cu beculeţe multicolore este de prost gust şi obositoare.  Folosindu-te de cablul luminos vei contura geamurile, uşa, acoperişul casei.  Dacă ai o curte foarte mare, poţi lumina aleea până la intrarea în casă. O altă variantă sunt diverse figurine luminoase (moşi cu reni, brazi de Crăciun, om de zăpadă, steluţe).

Dacă vrei ceva mai simplu, poţi reda atmosfera de Crăciun atârnând o coroniţă de uşa de la intrare. Simplu, dar cu efect!

În interiorul căminului tău, poţi alege diferite aranjamente cu lumânări şi globuri şi crengi de brad. Acestea pot fi aşezate pe masă în în diverse alte locuri. Cu aceste aranjamente, care pot fi cumpărate de la orice florărie, economiseşti timp.

Filmele science-fiction, animaţiile şi comediile au realizat cele mai mari încasări în 2009, singurul “intrus” în box-office-ul american al acestui an fiind cea mai recentă peliculă a seriei fantasy “Harry Potter”, potrivit cotidianului Los Angeles Times.

Din categoria SF, “Transformers: Revenge of the Fallen” este filmul cu cele mai mari încasări din SUA în 2009, realizând aproape 400 de milioane de dolari. “Star Trek” ocupă locul al cincilea, cu încasări de 256,7 milioane de dolari, iar “X Men Origins”, locul al optulea, cu bilete vândute în valoare de aproape 180 de milioane de dolari.

Animaţiile şi-au revendicat trei locuri în clasamentul peliculelor cu cele mai mari încasări din 2009. Astfel, “Up” este pe locul III, cu încasări de 289 milioane de dolari, “Monsters vs Aliens” ocupă locul al şaselea, cu bilete vândute în valoare de 198 milioane dolari, iar “Ice Age: Dawn of the Dinosaurus” se află pe locul al şaptelea, cu încasări totale de 193 milioane de dolari.

http://www.youtube.com/watch?v=pkqzFUhGPJg

Comediile care au prins anul acesta la publicul american şi care, de altfel, s-au bucurat de succes în cinematografele din toată lumea sunt “The Hangover” (locul al patrulea în clasament, cu încasări de 270 milioane de dolari), “Night at the Museum: Battle of the Smithsonian” (locul nouă, cu 176 milioane dolari) şi “The Proposal” (locul al zecelea, cu 160 milioane de dolari).

Urmariti cu placere!!!!!!!!!!!!!!

Din păcate, aste e prima imagine a țării noastre și din nefericire este și un sîmbure de adevăr.

Însă, în același timp, lucrurile iau o altă întorsătură imediat ce cunoști în detaliu unele aspecte și constați că țara noastră abundă în paradoxuri. Zi de zi ne confruntăm cu situații care n-au nici o logică, dar care fac parte din societate și din ”cultura noastră interculturală”.

Da, avem o situație economică și socială precară, care a dus către un nivel scăzut de trai și care a determinat într-un mod mai mult sau mai puțin direct starea autostrăzilor naționale, iar insuficiențele financiare nu permit reparația acestora. Însă Moldova se numără printre puținele țări europene care au un număr considerabil de mașini luxoase, de ultimă generație.

Importăm haine din Turcia și China , dar e neapărat să ”posedăm” un celular de ultimă generație, pentru a fi în top cu ultimele descoperiri în ”ale tehnologiei moderne”.

De asemenea, mulți suțin că învățămîntul din Republica Moldova este foarte avansat și dificil. E adevărat și n-ar trebui de contestat acest lucru, deoarece mulți moldoveni au ajuns pe culmile succesului, demonstrînd că sunt inteligenți și pot realiza multe. Însă în același timp de ce există atîtea persoane care nu pot formula și vorbi o frază corectă în limba română?
Mirarea e și mai mare cînd aflăm că majoritatea tinerilor din țară dețin cîte o diplomă, două sau chiar trei diplome de studii superioare.

Iar trecînd peste aceste subiecte, care țin strict de lumea materială, societatea noastră se confruntă și cu alte paradoxuri.

Mereu avem impresia că ceilalți au probleme, astfel nefiind capabili să observăm că cei care într-adevăr întîmpină dificultăți suntem noi. E mai ușor să vezi paiul în ochiul altuia decît bîrna din ochiul tău. Niciodată nu ne dăm seama de propriile cusururi , e în firea noastră să căutam vinovați pentru problemele proprii. E în firea noastră să criticăm și să avem atenția concentrată asupra altora și nu a noastră.

Ce ne determină să fim așa și să influențăm mersul societății? Trecutul, plictiseala sau complexele proprii? Ăsta rămîne a fi un alt paradox…

În timpul crizei financiare începute în anii ’20, speranţa de viaţă a americanilor a sporit cu 6,2 ani: de la 57,1 ani în 1929, la 63,3 ani în 1933. Creşterea, resimţită deopotrivă la femei şi bărbaţi, la albi şi la negrii, a fost evidenţiată de cercetătorii José Tapia Granados şi Ana Diez Roux de la Universitatea Michigan.

“Rezultatele sunt clare şi pe dos faţă de opinia generală. Cei mai mulţi cred că acea perioadă cu nivel ridicat de şomaj a fost dăunătoare sănătăţii”, declară Tapia Granados pentru Live Science.

De-a lungul secolului 20, însă, speranţa de viaţă a americanilor s-a aflat pe un trend ascendent din mai multe cauze, printre care se numără o mai bună dietă sau dezvoltarea medicinei. Cu toate acestea, sănătatea americanilor a cunoscut un boom în cei patru ani ai Marii crize economice, precum şi de-a lungul altor perioade critice din perioada 1921 – 1938. Pe de altă parte, în anii de mare avânt economic (1923, 1926, 1929 şi 1936-1937) mortalitatea a sporit.

Bolile renale şi cardiovasculare, cancerul, gripa şi pneumonia, tuberculoza, accidentele rutiere sau sinuciderile au reprezentat în anii ’30 două treimi din cauzele de deces în SUA. În perioadele de recesiune toate acestea, cu excepţia sinuciderilor, au scăzut.

Una dintre explicaţiile oferite de Tapia Granados pentru creşterea neaşteptată a speranţei de viaţă este schimbarea condiţiilor de muncă între perioadele de boom economic şi cele de recesiune. Un ritm accelerat de creştere economică cere şi un ritm de muncă mai intens, care antrenează mai mult stres, “tratat” adesea cu mai mult tutun şi alcool. Oamenii sunt totodată predispuşi la mai puţin somn şi la consum de alimente nu foarte sănătoase. “De asemenea, mulţi muncitori fără experienţă au fost angajaţi în această perioadă, iar accidentele de muncă erau mai frecvente”, spune Tapia Granados. Poluarea atmosferică, specifică avântului economic şi dezvoltării industriei, este un alt motiv pentru deteriorarea sănătăţii americanilor.

Deşi între anii ’30 şi zilele noastre există diferenţe economice şi sociale semnificative, factorii enumeraţi mai sus rămân valabili. O creştere generală a speranţei de viaţă are loc şi în aceste perioade tulburi din punct de vedere economic, chiar dacă pierderea slujbei poate însemna pentru mulţi dintre oamenii de azi o sănătate precară.

Cît de adevarată și argumentată este aceasta constatare, ramane de văzut…

Numărul şomerilor a crescut la 90 900 de persoane în trimestrul I 2009, faţă de 67,4 mii în aceeaşi perioadă a anului trecut şi 48.3 mii în ultimul trimestru 2008. Numărul total al moldovenilor care şi-au pierdut locurile de muncă de la începutul recesiunii a ajuns la peste 20 mii de persoane.

Şefa direcţiei economie a Confederaţiei Naţionale a Patronatelor, Valentina Postolachi, estimează că majorarea cu peste 40 mii a şomerilor în primul trimestru „este un început ferm al crizei ce a afectat piaţa forţei de muncă„.

„Mai drastică este situaţia din sectorul agricol, unde se înregistrează o scădere cu 88 mii a numărului celor încadraţi în acest sector”, spune expertul. Potrivit acesteia, reducerea în primul trimestru a numărului populaţiei ocupate cu peste 63 mii faţă de perioada similară a anului 2008, arată că migrarea în căutare de muncă continuă. „Numai într-o zi la ambasada Italiei sunt perfectate 80 de vize. Să admitem că 10 la sută din aceste persoane pleacă în scop de serviciu, restul caută de lucru”, spune doctorul în economie.

Postolachi mai afirmă că mulţi dintre absolvenţii instituţiilor de învăţământ din acest an ar putea să nu-şi găsească de lucru. „Pregătim şomeri” , spune aceasta.

Totodată, şefa direcţiei economie a Confederaţiei Naţionale a Patronatelor afirmă că în condiţii de criză nu mai poate fi vorba de crearea unor noi locuri de muncă, „problema este să fie menţinute cele existente”.

Totodată Vaculovschi afirmă că „rata de 7,7% nimic nu spune despre şomajul din Republica Moldova, deoarece aceasta are o economie puternic influenţată de sezonalitate în situaţia în care practic o treime din populaţie activează în agricultură”. „Anume din acest considerent ar trebui să vedem cum vor evolua în următoarele două trimestre indicatorii ocupaţionali. Tendinţele din anii trecuţi arată că în trimestru doi şi trei se produce o creştere puternică a ratei de ocupare”.

Totuşi, creşterea de la 3,9% în trimestrul IV anul trecut la 7.7% în primul trimestru al acestui an a ratei şomajului „este spectaculoasă şi ar trebui să ne pună pe gânduri şi respectiv să luăm măsuri anticriză legate de politica ocupării forţei de muncă”.

Într-o analiză cu titlul „Impactul recesiunii economice asupra pieţei forţei de muncă” semnată de economistul Sorin Hadârcă se spune că„în cadrul unei şedinţe anterioare a Clubului IDEA am prognozat creşterea şomajului până la cota de 9,6%. Această prognoză tinde să devină realitate”.

„Creşterea accelerată a ratei şomajului a început în luna ianuarie (fiind inversă tendinţei de scădere a remitenţelor), astfel încât pe parcursul primelor 4 luni ale anului numărul de şomeri aflaţi la evidenţa Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-a dublat – de la 17,833 la finele lunii decembrie 2008, până la 35,851 persoane la finele lunii aprilie”, mai constată expertul.
„Scăderea numărului de şomeri înregistraţi în cursul lunii nu este legat de faptul că şomerii aflaţi la evidenţă sunt plasaţi de către ANOFM în câmpul muncii (observăm că acest indicator urmează un trend descendent legat, probabil, de scăderea ofertei de locuri de muncă), ci de scoaterea lor de la evidenţa ANOFM”, mai scrie reputatul analist.

El spune însă că „de ce sunt scoşi şomerii de la evidenţa ANOFM este pentru moment un mister, care sperăm să se dezlege în cursul lunilor următoare”.

Anterior Clubul Idea a lansat prognoze potrivit cărora rata şomajului în Republica Moldova va atinge 7,1%, potrivit scenariului optimist şi 15,1% în cazul evoluţiei pesimiste a situaţiei.